Fobia sociala nu este TIMIDITATE!

Fobia sociala  este o forma de anxietate care apare atunci cand o persoana se simte nesigura, tensionata in anumite situatii sociale (fobie specifica) sau in general (forma generalizata). Afecteaza in medie 7 -12 % din populatie, fiind cea mai frecventa forma de anxietate intalnita.

A simti emotie intr-o situatie noua, tensionanta,  este ceva firesc atata timp cat nu ne impiedica sa realizam ceea ce ne-am propus si cata vreme tensiuea scade pe masura ce ne obisnuim cu mediul.

De exemplu:

 O persoană timidă și-ar spune: ”M-am bâlbâit puțin la început, dar apoi a mers bine”  o persoană cu fobie socială și-ar aminti experiența de vorbit în public astfel: ”A fost îngrozitor, m-am bâlbâit încontinuu, am arătat ca un prost, sigur n-au înțeles nimic. Nu trebuia să fiu eu cel care prezintă, am dat-o în bară!”

Fobia sociala este frica de a fi observat, evaluat, teama este aceea ca persoana va fi evaluata negativ. Persoanele care au fobie sociala se tem ca vor fi criticate sau vor parea incompetente in anumite situatii sociale. Persoanele cu fobie sociala considera ca exista riscul de a fi judecate defavorabil, ori de cate ori sunt observate de altii, sau chiar cand ar fi posibil sa atraga atentia.
Persoanele cu fobie sociala cred ca sunt judecate negativ ca urmare a:
- aparitiei diverselor modificari fiziologice (ex: cand rosesc, transpira, tremura);
- cand fac sau spun ceva neadecvat, stanjenitor;
- greselilor facute;
- aspectului fizic sau modului de a se comporta;

Conform unui studiu realizat de revista pediatrics: http://pediatrics.aappublications.org/ :  

46% dintre tineri se autodescriu ca fiind timizi și 8.6% din totalul tinerilor au fobie socială evaluată în mod clinic;

  doar 12% din tinerii timizi și 5.2% dintre tinerii non-timizi au și fobie socială;

  fetele sunt mai timide decât băieții, dar fobia socială apare cu aceași probabilitate la fete și băieți;

  copiii cu fobie socială resimt o afectare mai intensă la școală, la muncă, în relațiile familiale și în viața socială decât copiii timizi sau copiii care nu au probleme de acest gen;

Pe termen lung, pot exista consecinte care sa afecteze viata adultului: pastrarea unui loc de munca, integrare profesionala, somatizareetc.

In cazul fobiilor, in general si al fobiei sociale, in special, demersul psihoterapeutic urmareste:

• identificarea sursei temerilor copilului,
• inlocuirea gandurilor  care declanseaza si intretin comportamentul cu unele functionale,
• gasirea si utilizarea resurselor copilului,
• construirea unei imagini de sine pozitive si autentice,
• cresterea stimei de sine si a increderii in sine,
• dezvoltarea abilitatilor de relatinoare, sociale