Personalitatea si temperamentul uman

1. Personalitatea se formeaza pe parcursul vietii, aceasta fiind unica si originala.

Personalitatea, in sens psihologic , este o constructie teorectia elaborata de psihologie, in scopul intelegerii si explicarii modalitatii de fiintare si functionare a persoanei. Reprezinta modul specific de organizare a trasaturilor si insusirilor psihosociale si psihofizice ale persoanei. Este unitate bio-psiho-socio-culturala, care asigura adaptarea originala a individului la conditiile mediului natural si mai ales social.Prin persoana si personalitate intelegem intreaga fiinta umana cu organizarea dinamica a aspectelor cognitive, afective conative, fiziologice si morfologice ale individului. Personalitarea este persoana in devenire, este modul de a fi al persoanei, orice persoana avand propria sa personalitate,. Daca persoana este un subiect, personalitatea este imaginea obiectiva pe care ne-o facem despre un subiect, este constructia dinamica pe care se bazeaza persoana in sensul organizarii dispozitiilor, deprinderilor, atitudinilor individului, ierarhizarea si exteriorizarea acestora in mod original si unic.

Personalitatea este un model particular de manifestare a fiintei umane,fiind dobandita, sub forma unui bagaj genetic  si modelata o data cu trecerea timpului si trecerea prin diferite experiente umane, desfasurarea de anumite activitati, interprinderea de relatii cu semenii.

In opinia lui Vasile Pavelcu, “continutul personalitatii il constituie totalitatea calitatilor si insusirilor,orientarea inclinatiile,interesele,trebuintele,aptitudinile,etc.,aparute pe baza biologica in relatiile cu mediulsocial in corelatiile interne ale trebuintelor sale. Astfel  “Omul nu se naste om, ci devine om” in urma experientelor sociale si  educationale conform lui I. Kant

Principalele componente psihologice ale personalitatii umane, aflate într-o complexa relatie de determinare reciproca, sunt: temperamentul, caracterul si aptitudinile.

           Temperamentul reprezinta latura dinamico-energetica a personalitatii si este cea mai usor constatabila dimensiune a acesteia. Diferentele de ordin temperamental rezulta din anumite particularitati ale activitatii nervoase superioare, respectiv forta (determinata de substantele constitutive ale neuronului), mobilitatea (reprezentata de viteza cu care se consuma si regenereaza respectivele substante functionale) si echilibrul (exprimând repartitia egala sau inegala a fortei între cele doua procese nervoase de baza: excitatia si inhibitia). Combinarea particulara a acestora conduce la aparitia celor patru tipuri temperamentale de baza: sangvinic (puternic, echilibrat, mobil), coleric (puternic, neechilibrat mobil), flegmatic (puternic, echilibrat, inert) si melancolic (slab, inert, neechilibrat). Temperamentul, desi suporta influentele celorlalte componente ale personalitatii este determinat predominat de catre componenta ereditara.

           Caracterul reprezinta latura relational-valorica a personalitatii si exprima modul de a fi al subiectului uman, respectiv modul particular si relativ constant de raportare a acestuia la diferitele aspecte ale realitatii: atitudinea fata de sine, atitudinea fata de ceilalti, atitudinea fata de activitate, valori si societate. Caracterul se constituie si se formeaza mai ales ca urmare a actiunii factorilor de mediu.

           Aptitudinile exprima latura instrumental-operationala si executiva a personalitatii fiind sisteme operationale superior dezvoltate care faciliteaza obtinerea de performante de nivel mediu si supra-mediu în activitate. Acestea sunt conditionate atât de dotarea nativa a persoanei cât si de modelarea acesteia prin intermediul exercitiului si activitatii de învatare.

           Personalitatea este structura cognitiva, emotionala, comportamentala si biologica particulara a unei persoane, structura care, pe de o parte, defineste si exprima individualitatea acesteia, iar pe de alta parte influenteaza si mediaza raporturile si interactiunile sale cu mediul.

Personalitatea se formeaza in decursul vietii numai in cadrul relatiilor sociale, prin interactiunea individului cu alti indivizi din diferite medii sociale. Esenta personalitatii umane o reprezinta ansamblul relatiilor sociale in expresia lor subiectiva, interiorizata.Calitatea personalitatii depinde de calitatea relatiilor sociale in care ea se formeaza, imperfectiunile mediului ducand la destructurarea personalitatii.

Personaliatea nu se dezvolta psintr-un simplu proces de crestere si maturizare sau prin contemplarea actiunilor celorlati, ci doar in cadrul activitatii. In cadrul acesteia se formeaza deprinderile, aptitudinile caracterul si constiinta de sine ca urmare a integrarii sociale, descoperirii abilitatilor de invatare  si comportament.

2. Locul si rolul temperamentului si rolul acestuia in relatiile interumane.

 

Temperamntul este ansamblul insusirilor dinamico-energetice ale personalitatii. Furnizeaza informatii cu privire la cat de rapida sau lenta , mobila sau rigida, acceleirata sau domoala este conduita unui individ, pe de o parte (nivelul dinamic) si de pe alta parte ne indica modul de incarcare si descarcare a energiei (nivelul energetic).

Temperamentul este latura care se manifesta cel mai de timpuriu, inca din copilarie, cand celelte componente ale personalitatii nu au fost formate, si se exprima in conduita si in comportament.

Temperamentul este cea mai genearla si stabila componenta a personalitatii. Alaturi de predispozitii, temperamentul este innascut, ambele reprezentand elemtul ereditar in organizarea interna a personalitatii. Desi, temperamntul este determinat genetic, nu reprezinta o componeta  rigida, imuabila, ci suporta modificari in cursul vietii.

Temperamnetele nu pot fi schimbate, insa pot fi modelate, educate in functie de influentele sociale, de mediul educational, de mediul familiar.

 Pe  baza caracteristicilor fiziologice, psihologice, morale comune, indivizii umani sunt grupati in clase care alcatuiesc tipurile de personalitate. Cunoasterea tipologiilor personalitatii serveste atat la caracterizarea oamenilor cat si la previziunea modului de a reactiona.  De asemenea , educatia si autoeducatia presupun stabilirea tipului de personalitate, chiar daca cei mai multi dintre noi (aproximativ 60%) apartinem unor tipuri intermediare si mixte.

        TIPURILE TEMPERAMENTALE  sanguinic, melancholic,coleric si flegmatic – descries de Hipocrat rezulta din predominanta uneia din umorile (hormones) organismului uman :  sange bila neagra, bila galbena, flegma, amestecul acestor tumori (temperamental), in anumite proportii ar asigura starea de sanatate.

Dupa marele fiziolog  I. P. Pavlov (1849 – 1936 ) , tipurile de activitate nervoasa superioara sunt :

• puternic, neechilibrat, excitabil    -    coleric
• puternuc, echilibrat, mobil           -    sanguinic
• puternic, echilibrat, inert              -    flegmatic
• slab                                               -    melancolic

      In mod obisnuit, colericii sunt caracterizati ca irascibili, sanguinicii sunt considerati optimisti, melancolicii – tristi, iar flegmaticii – apatici.

   O DESCRIERE MAI DETALIATA A ACESTOR TIPURI, in functie de relationarea cu ceilalti.

Sangvinicul: are reactii prompte, este vesel, vorbaret, destins, spiritual, influentabil, nestatornic, se adapteaza repede, nu este persistent.

Flegmaticul: este calm, rabdator, temperat, perseverent, imperturbabil, inert, usor incordat, are reactii intarziate si stereotipe, este nesociabil desi doreste sa socializeze, are o capacitate redusa de adaptare la situatii noi.

Colericul: este agresiv, impulsiv, iritabil, schimbator, nelinistit, predispus la expozii emotionale, ambitios si ostil.

Melancolicul: este interiorizat, constiincios si meticulor, linistit, sobru, retras, anxios, nesociabil, pesimist, nesigur, are dificultati de adaptare sociala.

Temperamentul indica modul in care se exteriorizeaza o persoana intr-o situatie concreta. Astfel, conform teoriei lui G.Jung oamenii, pot fi clasificati dupa felul in care se raporteaza in mediul inconjurator, in doua tipuri extreme ( extravertit  si introvertit ) si un tip intermediar ( ambivalent) :

      a).EXTRAVERTITUL :  este o persoana orientate spre lumea exterioara, evita singuratatea, cauta initiative si isi asuma sarcina conducerii activitatiilor de grup, este agreat de ceilalti.Isi  asuma responsabilitati sociale, infrunta riscul, este optimist , iubeste viata plina de neprevazut.

        Extravertitul tipic simte nevoia comunicarii cu ceilalti , are multi prieteni, actioneaza rapid, e este gata de riposte, tinde spre agresivitate si isi pierde usor stapanirea de sine si controlul sentimentelor.

     b).INTROVERTITUL : se caracterizeaza prin centrarea asupra lui insusi, prin orientarea catre sine, persoanele  introvertite sunt contemplative, linistite, rezervate fata de altii, deosebit de sensibile, sunt mai mult inclinate spre lumea abstractiilor decat spre viata practica, dau dovada de timiditate si lipsa de incredere in ele insele, isi autoanalizeaza perpetuu sentimentele, iau lucrurile in serios, isi fac planuri de viitor, evitand actiunea sub impulsul momentului, duc o viata ordonata.

    c).AMBIVALENTUL : imbina diferential caracteristicile ambelor tipuri, prin atenuarea manifestarilor extreme si realizarea unui relativ echilibru intre focalizarea atentiei, a energiilor atat pe lumea externa cat si   cea  interna.

3. Analiza comparativa a celor patru tipuri de temperament.

 Sistemul celor patru tipuri tempermentale are la baza conceptia lui Empedocle, care cosnidera ca lumea se compune din patru elemente: apa, aer, foc si pamant, dar si conceptia lui Hipocrate , potrivit careia acestor patru elemente le corespund cele patru umori din organism si cele patru anotimpuri, Astfel:

Ø  Tipul sangvinic este determinat de predominanta sangelui, reprezentand aerul, fiind infocat, violent si nestabil ca primavara.\

Ø  Temperamntul coleric, este determinat de bila galbena, este reprezentantul focului si este plin de caldura ca vara.

Ø  Melancolicul este detrminat de bila neagra, reprezentand pamantul, respectiv toamna.

Ø  Flegmaticul este determinat de flegma, reprezinta apa si umiditatea iernii.

 

Tipul sangvinic:

Aspecte pozitive: optimism, sociabilitate, curaj, veselie, buna dispozitie, reactivitate accentuata, caracter deschis, impresionabilitate, sensibilitatea, adaptabilitate, amabilitate, rapiditatea reactiilor, capacitatea de a se angaja usor in activitate, bogatia expresiei, activism, energie.

Aspecte negative: slabiciunea si instabilitatea sentimentelor, inegalitatea trairilor, expresivitatea exagerata, superficialitate, lipsa de concentrare, lipsa de aprofundare, vorbaret, guraliv.

 

Tipul coleric:

Aspecte pozitive: Recativitatea accentuata, trairi emotionale intense, bogatia si intensitatea reactiilor, placerea de a opune rezistenta, de a infrunta greutati, trasaturi volitive accentuate, inclinatia de a fi pasionat.

Aspecte negative: iritabilitate, agresivitate, nemultumire, furie, inegalitatea trairilor, inclinatia de a fi partinitor, nerabdator, tendinta de dominare, de a se opune, incapatanare.

 

Tipul melancolic:

Aspecte pozitive: seriozitate, simtul datoriei si al responsabiliatii, afectivitate intensa si durabila, profunzimea sentimentelor, sensibilitate, interiorizare, dependenta, sustinere, autenticitate, sarguinta, perseverenta, constiinciozitate.

Aspecte negative: neincredere, pesimism, nesociabilitate, anxietate, introvertie, nesiguranta, tristete, inferioritate,reactivitate slaba.

 

Tipul flegmatic:

Aspecte pozitive: echilibrare, tendinta de a fi multumit, calm, prietenos, buna dispozitie, toleranta, rabdare, perseverenta, atasament, inclinatia de a fi cumpatat.

Aspecte negative: reactivitate redusa, adaptabilitate scazuta, inclinatia de a fi calculat peste masura, monotonie, stereotipie, comoditate.

Tipurile temepramnetala pure sunt foarte rare, de aceea intalnim persoane cu trasaturi mixte, cu predominata mai aceentuata sau mai usoara a animitor trasaturi de temperament.

Bivalenta tarsaturilor indica faptul ca nici un tip temeperamental nu poate fi considerat ca privilegiat din punct de vedere al adaptarii si interactiunii sociale, fiecare avand avantajele si dezavantajele sale. Modalitatile de manifestarea ace lor doua aspecte – pozitiv si negativ- depind de celelalte trasturi ale personalitatii: aptitudini, interese, motivatie si ins pecial de latura axiologica a personalitatiii: caracterul. Astfe, educatia are un rol deosebit de important. Astfel doua caracteristice ale unui tip de temperamnt se pot manifesta diferit in functie de predispozitia interna a subiectului , de particularitatile situatiei in care se afla. Ex: o persoana melancolica, intr-un mediu familar poata da dovada de sociabiliate, incredere, cals, dar intr-un mediu nefamiliar va deeveni incapatanata, suspicioasa, hipersensibila.

Caracteristici psihocomportamnetale	Sangvinic	Coleric	Melancolic	Flegmatic
Nota dominanta	Mobilitate, rapiditate, voiciune	Neechilibru, trecere de la o extrema la alta	Tonus scazut, posibilitati energetice reduse	inertie
In plan emotional	Efervescenta emotionala, sensibilitate, superficialitate	Senimente intense, dar de scurta durata, furie, panica, teama	Stari afective de lunga durata, hipersensibilitate	Aparent indiferent, insa este capabil de trairi emotionale de lunga durata
In plan intelectual	Flexibilitate si mobilitate intelectuala, productic in activitati de scurta durata	Produsctiv in activitati de scurta durata, detine mari initiative, este oscilant	Productiv in munci migaloase, are tendinta de subapreciere	Datorita rabdarii realizeaza performante de lunga durata
In planul activitatii	Se angajeaza usor in activitate, insa nu o finalizeaza, este mobil si nepersistent	Este activ, rezistent, risipeste energie cu oscilatii de entuziasm si deceptie	Se angajeaza cu toata fiinta sa, este persistent, se descurajeaza des	Se angajeaza greu in activitate, este perseverent, are o capacitate mare de munca
In plan relational	Are reactii prompte, este vesel, vorbaret, destins, se adpteaza usor	Este agresiv, iritabil, schimbator, nelinistit, ostil	Este interiorizat, constiincios, meticulos, linistit, sobru.	Este calsm, rabdator, perseverent, usor nesociabil, se adpateaza greu

 

 

Programul de Educatie Parentala, prezentat in cadrul Conferintei Nationale a Psihologilor Scolari, de la Constanta

Program de Educatie Parentala

Programul de educatie parentala este desfasurat in cadrul Fundatiei Inocenti, ca parte a programului Viata Copilului, dezvoltat in parteneriat cu Institutul de Ocrotirea Mamei si a Copilului “Alfred Rusescu”, departtamentul de Pediatrie.

Programul pilot s-a desfasurat de durata a cinci zile, de luni pana vineri, in cadrul Camerei de Joc a Fundatiei, situata la etajul 3, destinata si echipata lucrului cu bebelusii. Beneficiarii au fost mamici internate alaturi de copiii lor.

Scopul programului este acela de a instrui tinerii parinti in vederea optimizarii relatiei parinte-copil. Este vizata insusirea si dezvoltarea de competente si abilitati educative, dar si reducerea anxietatiii tinerelor mamici, fata de responsabilitatea cresterii si ingrijirii copilului. Finalitatea educatiei parintilor consta in formarea constiintei educative, a necesitatii depunerii unui effort constient, pe masura evolutiei nevoilor copilului. Astfel, este prevenita aparitia conduitelor neadecvate, cauzate de lipsa de informative a parintilor.

Intalnirile au loc zilnic, in fiecare zi fiind dezbatute teme de interes pentru mamici:

Prima intalnire are ca tematica  Dezvoltarea abilitatilor de a face fata strecului si situatiilor de criza. Sunt prezentate informatii despre starile emotionale si predispozitia de a dezvolta Baby Blues, sau Depresie post-partum. Participantele sunt incurajate sa solicite ajutor atunci cand se simt surmenate.

In cea de-a doua intalnire sunt abordate teme privind intelegerea si acceptarea nevoilor bebelusului. Este accentuata importanta crearii si mentinerii unei rutine zilnice – pentru obisnuirea copilului si pentru dezvoltarea sentimentului de incredere/ confort/ siguranta fata de mediu. Sunt abordate teme precum alimentatia si inceperea corecta a diversificarii, somnul si mprogramul de somn al bebelusului.

Un subiect important al acestei intalniri este plansul- ca mijloc de comunicare. In cadrul Camerei de Joc, Fundatia detine un bebelus demonstrative pentru a ilustra Sindromul Bebelusului Zgaltait. Ca exercitiu, mamicile sunt incurajate sa linisteasca bebelusul care plange si care se linisteste doar atunci cand este zgaltait, fiind demonstrate astfel, efectele devastatoare ale zgaltatirii copilului, intr-un moment de pierderea a firii. Sunt  explicate diferentele intre tipurile de plans, dar si incurajarea mamicilor sa monitorizeze copii pentru a observa care sunt posibilele cause ala plansului copilului. Este important de retinut ca, de la nastere, plansul de accentueaza in primele 6 saptamani, scazand apoi treptat, pana la 3 luni, ca adaptare a sistemului nervos si digestive, adaptarea ce poate fi mai usoara sau mai grea.

In cadrul celei de-a treia intalniri este abordata importanta oferirii unui raspuns pozitiv nevoilor de siguranta afectiva a copilului. Mamicile sunt incurajate  sa inteleaga ca modul in care ele raspund nevoilor copilului/ dau dovada de dsiponibilitate in fata copilului care le solicita influeanteaza increderea si neincrederea copilului in lume.

Pe langa diferentierea relatiei affective securizante vs nesecurizante mamicile sunt incurajate sa inteleaga temerile copilului, care pot aprea ca plans fara motiv , ce este usor confundat cu moftul si mai apoi cu rasfatul. De aceea, este important modul in care impunem limite de asa maniera incat copilul sa nu devina rasfatat.

Relatia dintre parinte si copil este intarita prin Interactiunea adultului cu cel mic. Pe langa ingrijirea oferita zilnic, o alta activitate la fel de importanta este JOCUL. Atunci cand vorbim despre mamicile bebelusilor, acestea se grabesc sa spuna “Copilul meu este prea mic, el nu sties a se joace”.  Prin urmare, mamicilor invitate la camera de Joc le sunt prezentate jucarii adecvate pe etape de varsta, le sunt prezentate idei de jocuri si activitati ce pot fi deasfasurate impreuna cu cel mic si care contribuie la dezvoltarea copilului.

Modul in care transmitem mesaje celor mici determina modul in care copilul raspunde cerintelor noastre. Astfel, sunt exersate metode de comunicare non-violenta, in care mamicile participante sunt invatate sa construiasca o cerinta, sa exprime un accord sau un dezacord, sa ofere recompense sau pause ca metode de disciplinare pozitiva.

Pentru  a monitoriza eficienta acestui program ,evaluarea a avut loc conform Fișei inițiale; Chestionarului aplicat la începutul și la final; Testului Luscher, aplicat la începutul și la final;  Fisei de feed-back;  Grilei de observație, completată în timpul desfașurării activităților de către moderator.

Ca si rezultate s-au obtinut:

În urma evaluării inițiale: Lipsa coparentăliții și Neimplicarea tatalui în cresterea şi educarea copilului (87 % ). Surse de informare neavizate (medic pediatru, dispensar) (62%) Informatii incorecte privind alimentatia adecvata (75%) Lipsa unei rutine zilnice (50 %) Dificultati in diferentierea  între afecțiune și răsfăț (62 %) Lipsa timpului pentru interacţiune prin joc (75%)

In urma evaluarii finale, s-au observat: Înțelegerea importanței interacțiunii tatălui cu cel mic (62 %) Abordarea surselor de informație avizate (87 %) Însușirea de informații privind alimentația copilului (75%) Importanta unei rutine zilnice ( 87%) Înțelegerea diferenței dintre răsfăț și afecțiune (75%) Acceptarea și solicitarea ajutorului celorlați (75 %) Cunoașterea si exersarea comunicării non-violente (62%) Acordarea unui timp pentru interacțiunea prin joc (50 %)

În urma evaluării inițiale, am sesizat lipsa de informare a mămicilor privind creșterea și îngrijirea bebelușului.

Pe parcurscul programului, aceastea au arătat interes pentru informațiile prezentate, solicitând date suplimentare pentru diverse subiecte, precum: alimentație, disciplinare, etc.

 La finalul programului , în urma evaluărilor aplicate, s-a observat îmbunătățirea nivelului de achiziții referitor la creșterea si educarea copulului si reducerea anxietății în rândul mămicilor (interpretare test Luscher).

Programul se desfoara zilnic, in intervalul 14.00- 15.00.